Colocviul cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, cu genericul In memoriam acad. Nicolae Corlăteanu

Detalii Publicat: Luni, 18 Mai 2015 05:46 Accesări: 1402

Directorul Institutului de Filologie, dr. hab. Vasile Bahnaru, în deschiderea manifestării, a ţinut să menţioneze faptul că cea mai mare parte a filologilor din spaţiul dintre Nistru şi Prut sunt, direct sau indirect, discipoli ai lui Nicolae Corlăteanu. 

Din partea administraţiei Academiei de Ştiinţe a Moldovei, publicul a fost salutat de doamna dr. hab. Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific general, care a vorbit despre Nicolae Corlăteanu, ca o mare personalitate a lingvisticii române. 

La rândul său, domnul acad. Haralambie Corbu a fost profund emoţionat de importanţa momentului, exprimându-şi recunoştinţa faţă de îndrumătorul său, lingvist emerit şi om cu pregătire ştiinţifică universală. 

În cadrul comunicărilor în plen, domnul dr. hab. Anatol  Eremia s-a referit la Acad. Nicolae Corlăteanu, în calitate de ctitor al filologiei româneşti, doamna dr. Maria Cosniceanu, a ţinut un discurs cu privire la  încadrarea lingvistică în realităţile europene în viziunea acad. N. Corlăteanu, doamna dr. Eugenia Mincu a vorbit despre fenomenul universaliilor lingvistice în formarea terminologiei medicale, doamna dr. Nina Corcinschi s-a axat pe tema lecturii ca trăire erotică, menționând că lectura de plăcere este un proces de autoidentificare, de înțelegere a propriului corp printr-o alteritate fictivă, iar domnul dr. Iulian Filip a prezentat o comunicare dedicată încercărilor de a stabili rudenia între moartea stereotipă a Căpriței din reprezentațiile teatrale românești la sărbătorile de iarnă cu moartea inevitabilă a țapului ispășitor, care apare în scena teatrului lumii. 

După prezentările din plen, activitatea Colocviului a continuat cu comunicări în cadrul celor şapte ateliere: „Acad. Nicolae Corlăteanu – 100 de ani de la naştere”; „ Perspective moderne în studiul istoriei limbii, dialectologiei, onomasticii, terminologiei şi sociolingvisticii”; „Lexicologie, lexicografie şi semantică”; „Lingvistică pragmatică”; „Teorii contemporane în ştiinţa textului”; „Literatura română în dialog european şi universal prin valori, personalităţi, interrelaţii” şi „Patrimoniul cultural imaterial al Arhivelor de Folclor”.  

Atmosfera în ateliere a fost una productivă, oferind spaţiu discuţiilor fructuoase, iar rezultatele zilei nu au venit decât să încurajeze organizatorii Colocviului şi să confirme rezonanţa şi beneficiul unor manifestări de asemenea talie.